Arborele de cafea | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||
|
Arborele de cafea este un arbore care face parte din genul Coffea, gen cuprinzând circa 60 de specii, dintre care cea mai importantă din punct de vedere economic este Coffea arabica.
Arborele de cafea (Coffea arabica) este un arbore tropical cu frunziș persistent originar din Africa tropicală, Madagascar și insulele Oceanului Indian. Este înrudit cu arborele de cacao.
Boabele de cafea au o concentrație de cofeină de 1,7 - 4,0%.
Descriere[]
Originar din Etiopia, arborele de cafea vesnic verde are frunze lucioase, colorate verde-inchis si poate atinge inaltimi de 10 metri. Florile albe, adunate in manunchiuri, miros delicat a cafea si iasomie. Fructele se numesc cirese, deoarece devin rosii atunci cand se coc. Fiecare "cireasa" contine cate 2 boabe de cafea. Arborele de cafea nu supravietuieste la temperaturi mai mici de 10° C. Ii plac solurile bine drenate si partial umbrite. Din arborele de cafea se folosesc semintele sau boabele de cafea. Fructele coapte contin seminte verzi, crude care se folosesc si in medicina homeopata. Semintele se prajesc si capata aroma distincta de boabe de cafea.
Compusi activi[]
Cofeina este un compus activ in anumite medicamente. Acizii fenolici constituie pana la 5% din
masa boabelor de cafea; ei poseda proprietati stimulatorii si antiseptice. Continutul de cafea variaza de la 0.6 pana la 3%: cofeina stimuleaza activitatea in toate organele importante ale corpului. Prajirea reduce continutul de cofeina si ii adauga cafelei pigmenti si aroma. Boabele contin si mici cantitati de teobromina, tanin si trigonelina.
Utilizări medicinale[]
Gratie cofeinei, principalul compus activ al cafelei, ne simtim mai energici. Un studiu efectuat in 1987 apreciaza ca o cantitate de cofeina mai mica decat cea gasita intr-o ceasca de cafea creste acuitatea vizuala si auditiva. Un studiu clinic australian din 1996 a demonstrat proprietatea cofeinei de prevenire a scaderii tensiunii arteriale care apare de obicei dupa mese. Cercetatorii au concluzionat ca aceasta actiune stimulatoare asupra sistemului cardiovascular este foarte benefica batranilor. Cofeina creste rata metabolica si potenteaza efectul analgezic al medicamentelor ca aspirina sau paracetamolul. Poate ameliora greata si varsaturile si poate trata durerile de cap si migrenele. Ca stimulent, este vitala in prevenirea comelor care urmeaza colapsului din intoxicatiile cu narcotice. Si alti constituienti ai cafelei au roluri importante. Trigonelina, de exemplu, poate usura migrena, in timp ce teofilina are proprietati stimulente, diuretice si actioneaza asupra sistemului cardiovascular. Cercetari din anul 2002, efectuate la Imerial College din Londra, au aratat ca teobromina amelioreaza tusea. Extern cremele cu continut de cofeina poat stimula lipoliza - distrugerea grasimilor din corp - si sunt o parte utila a regimurilor de slabire.
Precautii la consum[]
- Clasificata ca stimulent, cofeina din diverse preparate trebuie evitata de persoanele care fac sport de performanta
- Cofeina poate agrava sau induce ulcerele peptice si problemele de reflux
- Nu se recomanda persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau acelora care sunt supuse terapiei electroconvulsivante
- Printre efectele secundare se numara accelerarea ritmului cardiac, durerile de cap, urinarile frecvente, insomnia si agitatia
- Asteptati-va la sevraj si la dureri de cap daca intrerupeti consumul de cafea.
Sursa: http://www.awake.ro/plante_medicinale_cafeaua.html Un consum mare de cafea - mai mult de trei cesti pe zi - poate crea dependenta sau chiar probleme de sanatate. Specialistii sunt de parere ca exista o anumita sensibilitate la cafea si în functie de vârsta, copiii fiind, de exemplu, foarte sensibili. Din acest motiv, copiilor le este interzis consumul cafelei. Cât despre efectele cancerigene ale cafelei, nimic nu e dovedit, în schimb e foarte posibil ca acest aliment-medicament sa elimine pericolul îmbolnavirilor de cancer de intestin gros.
Alte specii[]
- Coffea canephora („robusta”) este originară din Africa, arborele putând ajunge la o înălțime de până la 10 m. Fructele sale sunt mai mici decât cele de Coffea arabica și ajung la maturitate după 11 luni.
- Coffea liberica crește în Malaezia și Africa de Vest. Poate atinge înălțimi de până la 18 m.
|
|
|
Legături externe[]
- Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cafea
- http://www.eplante.ro/plante-a-z/Arborele-de-cafea-Coffea-arabica.html
- http://www.cafea.home.ro/arbore.html
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia. Lista autorilor poate fi văzută în "istoricul paginii". Versiunea originală este disponibilă sub licenţele Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice 3.0 şi GFDL. |